For those about to rock

Doi mari romani nascuti pe 28 Iunie

imaginea utilizatorului Stefan Mardale

Despre Sergiu Celibidache ce as mai putea spune?

Tot azi, dar în 1919 s-a născut I.D. SÎRBU, un intelectual de rasă, un excelent scriitor. Fost asistent al lui Lucian Blaga, unul din puținii care au refuzat să-l denigreze pe marele poet. A fost dat afară din învățământul universitar și până la urmă a ajuns în pușcăriile comuniste. Adio, Europa e unul din puținele romane de sertar. O carte care povestește de ultimii ani ai ceausismului.

O face într-o cheie de nesuportat pentru intelectualii ce au crezut sau cred că au însemnat ceva în acele vremuri. Mulți i-au supraviețuit și nu au făcut mai nimic pentru recunoașterea pe care I. D. Sîrbu o merită. De ce nu au făcut-o? Simplu; unii dintre ei l-au turnat la propriu (ex. Ștefan Augustin Doinaș, și nu e singurul), ceilalți au semnat cu Securitatea. El a demonstrat ca se putea rezista. Personajul principal din Cel Mai Iubit Pământeni are multe în comun cu biografia lui I.D. Sîrbu.

Redau mai jos un citat dintr-un articol scris sub pseudonim, un articol care vorbea despre noile schimbări ale învățământului românesc:

„Sărbătoarea inteligenței” în Patria nr 52, 21 aprilie 1946 semnat N Paloș.

Nu se învață psihologie ( ce nevoie are un tânăr să se cunoască să împartă lumea în proști și destepți, să-și dea seama că el este un individ liber), nu se face logică (de ce să judece oamenii, de ce să poată deosebi falsul de adevăr) și, ce e și mai semnificativ, nu se face etică (de ce să-l faci pe elev să creadă în imperative morale, în conștiință, în datorie, când poți foarte ușor să-l faci unealtă unor altfel de imperative, mai puțin morale dar nu mai puțin categorice), se învăța în schimb de la început sociologie ( cea mai puțin spiritualista și liberală dintre ramurile filozofiei) și încă o sociologie trunchiată de orice perspectivă istorică și comparativă (...). Astfel echipat, tânărul pornește în viață. Castrat de orice raționalitate, cu un creier ca un burete avid după orice formulă care zboară, cu un suflet încazarmat în dogme și încălțat în cizme de fanatism, dar mai ales cu o inteligență lipsită de orice elasticitate critică, el este pus în fața marilor probleme postbelice. (...) Vom avea, nu peste mult, o generație de intelectuali cu mentalitate de plutonieri majori și cu rafinament de frizeri

„Sărbătoarea inteligenței” în Patria nr 52, 21 aprilie 1946 semnat N Paloș.